Mom, look at me!

Look ma', I'm famous! Eram deja, acum doar s-a reconfirmat.

Mda, aparent asta e rezolutia pe care au scos-o dintr-un Nikon mare si urat.

Wiki: types of shit

Le voi enumera strinct in ordinea cronologica in care le-am descoperit in ultimele 2 saptamani. Sa incepem:

1)Job: mare parte din lucruri sunt neclare, iar multe din putinele ramase sunt nesigure. lim(certitudine) tine la 0.

2)Hobby: Cumparat placa video, constatat lipsa titlu atrative de jocuri pentru PC. Lipsa predicat propozitie, lipsa capacitate cerebrala de a intelege abundenta de jocuri cu grafica "uau" si story 0. Inapoi la ssh si bash@BBS(ubuntu9.04-x64)

2')Hobby: Matricea RAID 0(deci 0 redundanta) incepe sa dea rateuri. Riscul? Doar 220GB de date.

3)Personal: Azi Ela a ajuns in Olanda. Unde o sa ramana pentru studii urmatorii 2 ani. Propozitiile astea au tot ce le trebuie, dar degeaba.

BBS

[also know as BigBadServer]

Pentru mine este un proiect personal, un ceva care imi alimenteaza o pasiunea de-a mea.

Din punct de vedere evolutionist, este un by-product al ideii unor prieteni(salut Ronin, salut Petrix). Fizic vorbind, nu e chiar big, cel putin nu la exterior. Dar e bad-ass, fiindca e al nostru si ruleaza bucatile noastre de cod. Si asta o sa fie clavetele nostru pentru ce va urma. Si in acelasi timp, el o sa fie minunatia care o sa lege toti oamenii si toata muzica lor. Ruland bucatile noastre de cod :D

Bottom line: BBS e o scula, o "toola", cum zice Ronin, un sclavete. Dar e copilul meu.

PS: I own the BBS.

When the shit hits the fan...

...it tends to attract other equally sized shits towards the same fan.



Sursa foto.

Memorabil

Kinda off. Pentru postul de luna asta am două lucruri memorabile de menţionat:

1)Fanii Maicăl Gecsăn fac tot felul de chestii, mai mult sau mai puţin inteligente în memoria lui. Astfel, de la sinucideri până la moonwalk în masă(sau de pe acoperiş, după cum am mai auzit - Darwin award!), se întâmpla de toate. Ei bine, eu, în memoria lui MJ renunţ la pielea mea mai tuciurie pentru una albă. Mă rog, procesul e natural şi e urmare directă a bronzării excesive, dar rămâne gestul:)

2)

S-a dat liber la înjurături

Mă rog, nu chiar. Poţi înjura în continuare, nimic nu te-a oprit până acum(excepţie face CNA-ul), dar de acum vei şti şi de ce. Ok, ăla din beemveul care tocmai ţi-a tăiat calea e un idiot, dar nu despre asta e vorba. Slashdot zice că nişte băieţi veseli şi plictisiţi de peste baltă au făcut un studiu în urma căruia au descoperit că înjurând, cobaii(studenţi, mă rog) tolerează mai bine durerea. Aparent ar avea o oarecare legătură cu faptul că înjurând se activează o altă zonă a creierului decât cea folosită în mod curent pentru vorbire. Dacă n-ar fi fost atât de îngâmfaţi, făceau experimentul pe români* şi descopereau că durerea declanşează o colaborarea spontană a tuturor neuronilor pentru producerea unei înurături fără pauze, care parcurge întreg arborele genealogic al oricărui obiect/individ din proximitate, integrând referinţe la manifestări sexuale imposibile din punct de vedere mecanic/fiziologic. Deci nu mai există neuroni ocupaţi cu perceperea durerii, deci românul* tolerează durerea mult mai bine.

As usual, comentariile sunt de nepreţuit:

when it's dark and you are trying not to wake anybody up when you stub your toe and furiously whisper "fuck fuck fuckitty fuck!" to yourself (or maybe only I do that?)

*altă naţie/sub-specie nu cunosc suficient de intim încât să o dau ca exemplu

La prieteni

...sau cum pana mea s-o numi localul ala din Curtea berarilor, e trist. Foarte trist.
Am mai fost acolo în urmă cu ceva timp, cu 2 prieteni, ne-am aşezat la o masă înauntru, am comandat câte o halbă xxl de bere şi am pus la punct planul nostru de world domination. Atunci fu chiar ok. Ieri însă nu! După ce am fost târât la un estival de chitara(ce pana mea au făcut şi ăştia, că firefox îmi marchează siteul cu "buba"?!), care, btw, fu fain, şi va mai fi în fiecare joi, timp de câteva săptămâni, am ajuns în Curtea berarilor să ne răcorim niţel. Am găsit o masă liberă sus, pe terasă, şi am aşteptat să vină chelneriţa.
Cred că a fost angajată fiindcă arată ok spre bine, nu pentru talent ori aptitudini.
Şi am aşteptat. Şi am mai aşteptat niţel. Şi, în timp ce încă mai aşteptam, începem să ne uităm pe unde umblă şi ce face, poate nu ne-o fi văzut. Bineinţeles, nu făcea nimic bun: cea mai mare parte din timp stătea în faţa touchscreenului şi se juca cu interfaţa pentru comenzi:). Şi se mai joacă niţel, mai închide o fereastră ca să deschidă imediat, ce mai, solitaire pentru chelneriţe! La un moment dat îşi ia inima în dinţi şi pleacă de lângă touchscreen ca să aducă meniul. Dar se întoarce imediat pentru că, evident, nu luase meniul. Şi, cu respectivul meniu în braţe, zboară pe lângă noi spre tipii care tocmai se aşezau, poate ei or vrea să comande ceva, că noi sigur nu vrem. După ce am aruncat cu scrumiera după ea, am primit în sfârşit meniul. Care avea ca background nişte fetiţe anime-like semi-îmbrăcate. Me not like it, dar măcar e altfel decât gri/maro. Anyway, ne comandăm câte o bere, respectiv cocktail leşinat, şi ne întoarcem la ale noastre. După câteva minute(să fi fost vreo 10), vine comanda, mai puţin berea mea. Ok, nu putea să ducă 2 beri şi un pahar deodată, sărăcuţa de ea, nu-i nimic. Şi chiar că n-a fost nimic. După încă 15 minute de nimic, priviri insistente şi semne evidente prin care o chemam la masă, se prezintă şi ea, chelneriţa ostenită, să-mi spună că încă nu s-a întors colegul ei care s-a dus să cumpere berea comandată de mine. Comandată din meniul lor! Măcar de ar fi zis că n-au, luam altceva. Dar nu, ea şi-a zis că e ok să aştept berea mai multe minute decât mi-ar fi necesare să o beau. Am cerut "orice altceva", bere îmbuteliată de producătorul "orice!", am băut-o repede(la 330ml nu cred că există şi alta viteza de a bea cele 2 guri de bere), şi ne-am cărat de acolo.
Fuck you, laprieteni, data viitoare vin cu berea de acasă.