Anti-plictiseală

În mod categoric, nu te poți plictisi în tramvaiul 20, no way! Azi am plecat de acasă cu 5 minute mai devreme, ca să evit avalanșa de pensionari de la Matache și discuțiile lor interminabile despre hoții din guvern, cât de minunat era Ceașcă și cum toți aveau de lucru pe vremea aia, iar șomejul era SF (dăștepților, toți aveau de muncă, dar jumătate dintre ei frecau duda sau făceau te miri ce ca să nu stea degeaba în cea mai mare parte din timp). Acum însă am avut noroc de un Mihael Șumahăr în cabina de conducere a tramvaiului. Cam așa cred că arata pupitrul de comandă:

Să explic metodologia de folosire a comenzilor:

• butonul roșu e folosit în mod obligatoriu în fiecare intersecție și, opțional, între intersecții, dar cu restricția unui număr par de folosiri.
• accelerația nu funcționează decât în 2 moduri: full throttle sau off
• opțional, în stații deschizi ușile
• la intersecții te apropii cu viteză inerțială minimă, așteptând ca semaforul să arate culoarea galbenă, apoi accelerezi până în intersecție: scopul e să pătrunzi pe roșu și să blochezi intersecția! Se pot admite excepții de la procedură, atât timp cât îndeplinești targetul.
• în cazuri extreme poți folosi frâna(nu figurează în schiță, fiind ca butonul de panică: nimeni nu-l vede, nimeni nu-l folosește, dar e acolo), dar mai întâi trebuie să te asiguri că în cabina pasagerilor este cel puțin un moș care are se plimbă prin tramvaiul în mișcare iar frâna ta îl pune pe burtă cu o probabilitate de 90%. Notă: sacoșele mosului trec ca bonus.
• conducătorului i se respectă dreptul, ca oricărui șofer bucureștean, de a gesticula/înjura în voie. Ori reținere de la aceste gesturi se trece în dosarul de bună-purtare și se vor aplica sancțiuni cumulate.

Enjoy your ride!